Somnul bebeșușilor și dormitul împreună cu mama

Somnul bebeșușilor și dormitul împreună cu mama

foto: pinterest.com

Doctorul James J. McKenna este profesor de antropologie și directorul Laboratorului de Somn Mamă-Copil (Mother-Baby Behavioral Sleep Laboratory) de la Universitatea din Notre Dame. El este un expert de renume mondial în domeniul somnului la copii. Acesta vorbește în interviul de mai jos despre somnul somnulu bebelușilor și despre co-sleeping.

Care sunt beneficiile co-sleeping-ului?

Un copil uman nou-născut este cel mai vulnerabil, dependent de contact, cu o dezvoltare mai lentă şi cel mai dependent mamifer primat dintre toate, în mare măsură pentru că oamenii se nasc neurologic precoce, în comparație cu alte mamifere primate. Pentru ca un copil uman să treacă în siguranță prin intermediul ieșirii pelviene mici a mamei sale, copilul trebuie să se nască cu creierul de numai 25% din volumul cerebral pe care îl va avea la maturitate. Acest lucru înseamnă că sistemele sale fiziologice nu sunt capabile să funcționeze optim fără contact cu corpul mamei, care continuă să regleze copilul aproape cum a făcut-o în timpul sarcinii.

 Contactul fizic le schimbă și influențează pozitiv sugarilor respirația, temperatura corpului, rata de creștere, tensiunea arterială, nivelul de stres şi dezvoltarea în sine. Cu alte cuvinte, corpul mamei este singurul mediul la care copilul uman este adaptat. După cum a spus Dr. Winnecott, celebrul psiholog pentru copii, "Nu există așa concept de nou-născut, există doar nou-născutul si încă cineva."

Mediul singuratic de somn reprezintă o criză neurobiologică pentru nou-născutul uman, deoarece somnul separat nu-i satisface bebelușului nevoile fundamentale. Firește, dormitul de sine stătător într-o cameră şi nealăptarea sunt acum recunoscute ca factori aparte de risc pentru SMSS (Sindromul Morții Subite la Sugari).

Când s-a născut fiul meu, am descoperit că puteam influența respirația lui prin schimbarea vitezei mele de respirație, ca și cum ne-am fi sincronizat unul cu celălalt. Cercetarea mea ulterior a confirmat că respirația mamei și a copilului sunt reglementate de prezența unuia față de celălalt — sunetele de inspirare și expirare, ridicarea şi coborârea pieptului, dioxidul de carbon expirat de unul și inhalat de celălalt accelerând respirația următoare! Am susținut în articole științifice că acesta este încă un semnal pentru a reaminti bebelușilor să respire, un sistem de siguranță necesar pentru a evita fluctuațiile interne de respirație ale copilului.

Am studiat efectele fiziologice negative ale separării materne pe termen scurt la puii de maimuță — efecte precum ar fi ritmul cardiac, respirația, temperatura corpului, vulnerabilitatea la viruși, nivelurile de cortizol, digestia și creșterea în sine. Cum ar putea fi surprins că cel mai imatur primat dintre toate — oamenii — sunt și mai sensibili la toate semnalele senzoriale? Luatul în brațe, purtatul și dormitul împreună cu copilul nu sunt doar o idee socială drăguță, dar de asemenea și o contribuție importantă pentru bunăstarea lor.

Este important să ne amintim că în timp ce co-sleeping-ul dintre mamă-copil a evoluat, paturile și lenjeriile de pat moderne - nu. E nevoie să luăm măsurile de precauție necesare. Totuși partajarea aceluiași pat poate  fi protectivă atunci când este corelat cu alăptarea. Acum știm că multe mame care alăptează aleg co-sleeping-ul tocmai pentru că ele să poată dormi mai mult, să gestioneze suplinirile de lapte matern mai bine şi să se apropie mai intens de copiii lor.

Atunci când are loc în condiții de siguranță, partajarea patului face mamele (şi tații!) si bebelușii fericiți şi are efecte pozitive asupra dezvoltării și creșterii copiilor. Cu siguranță, mamele nu ar trebui să fi stigmatizate sau considerate iresponsabile pentru că dorm în același pat cu copilul. De fapt, 90% din toate ființele umane dorm cu copiii lor într-o formă sau alta!

În calitate de expert în somnul sugarilor, ce sfaturi ați da proaspeților părinți pentru a-și ajuta copilul (şi pe ei înșiși) să doarmă mai bine?

Faceți ceea ce funcționează pentru familia voastră şi aveți încredere în voi căci vă cunoașteți copilul mai bine decât orice autoritate externă. Voi petreceți cel mai mult timp cu copilul, iar fiecare copil este diferit. Sugarii, copiii şi părinții lor interacționează în moduri diferite.

Atunci când este vorba de regimul de somn, multe familii dezvoltă şi manifestă noțiuni flexibile despre locul unde ar trebui să doarmă copilul lor. Părinții cu idei mai puțin rigide despre cum și unde ar trebui să doarmă copiii lor sunt, în general, mult mai fericiți şi mult mai puțin probabil să fie dezamăgiți când copiii lor nu ating performanța modului în care „ar trebui să” o facă — adică să doarmă toată noaptea.

Mai presus de orice altceva, țineți minte că bebelușii nu au o ordine a zilei; ei nu încearcă să facă să vă fie greu sau să vă manipuleze. Cu un creier atât de mic și nedezvoltat, ei sunt la fel de limitați de genele lor încât nici un om nu va obține vreodată oricât de puțin control asupra comportamentului lor. În primele șase - șapte luni de viață, bebelușii nu au „dorințe”, ci numai „nevoi”. Țineți minte că bebelușii sunt în mare măsură „victime” ale comportamentului lor, așa cum ați putea fi și voi.

Cheia pentru satisfacerea părinților nu este să accepte ce spun alții despre ceea ce trebuie sa facă. Mai degrabă, să apeleze la soluțiile care cred ei că funcționează. Să încerce să nu judece somnul copilului lor. A nu se confunda somnul bun din punct de vedere medical cu unul bun din perspectivă „morală” — ideea că „bebelușii normali” dorm toată noaptea. Cea mai rea invenție culturală pentru toți părinții a fost noțiunea de „copil normal”.

Sursa: www.huffingtonpost.com